Ziua aceasta nu era cu nimic mai speciala decat oricare alta, nimic si nici o fapta din ea nu era tipator pentru sufletul ei . Pentru ea ,era totul linistit si nimic nu ar fi putut sa o scoata ,din adancimea sunetului bland al pianului . Privirea-i ademenitoare era acuma in fata ferestrelor inalte, pe marginile carora un firicel de vant facea atmosfera pasnica a camerei ,sa se transforme intrun uragan. Pletele-i aurii ii cadeau pe umeri ca nesfarsitele raze de soare la rasarit. Vestmintele-i pareau a fi dintr-o alta epoca , dar ea , nici ea nu era de-aici . Se afla acum intrun loc necunoscut un taram al creatiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu